alexandraplange

      Imi vine sa plec. Si cand spun asta ma refer la faptul ca imi vine sa ma cufund intr-o cada cu apa fierbinte si sa-mi tai venele.  As vrea sa fiu teribilista si sa nu fie asta gandul care mi se deruleaza in minte iar si iar. Sunt obosita si nu mai stiu ce sa fac. Nimic nu e asa cum ar trebui sa fie. Viata mea, eu, prietenii, scoala. Cred ca nu-s in stare sa merg mai departe, sa fac lucrurile cum trebuie. In plus nu-mi gasesc rostul. Nu gasesc metode, nu gasesc cu ce. Si-s obsedata de faptul ca arat ca naiba. Cand fac baie imi acopar oglinda. Nici macar nu ma mai uit cum imi sta cu hainele pe mine inainte sa ies din casa. Nu vreau sa ma vad, nu vreau sa ma accept.
Nu vreau sa o inteleg pe Andreea. Nu pot. E peste puterea mea de intelegere de ce se intampla toate astea. Imi vine sa arunc totul in aer. Nu mi-e greu sa renunt la nimic. Nici la Alex daca nu mai sunt aici. Stiu ce i-am promis si asta e singurul motiv pentru care ma chinui asa.Stiu ca vrea sa traiesc si sa fiu fericita, dar eu nu stiu sa traiesc si sa fiu fericita.
   O iubesc si asta nu ar trebui sa fie asa, din simplu motiv ca...o sa o vreau mereu, si nu o sa o am niciodata. M-am obisnuit sa tac ca sa o vad fericita. Cand o aud razand si dacand planuri nu-mi mai vine sa-i spun nimic. E atat de frumoasa.
  Ce sa fac eu? Cum o sa trec de asta?