De multe ori ma trezesc cautand ceva cu privirea, de parca ar fi aici, aproape, si totusi stiu ca nu e.
Stau degeaba cu manecile trase peste varfurile degetelor uitand poate sa mananc, sa beau si sa clipesc. Incerc sa par dezinvolta. De parca tot ce spun si tot ce fac reprezinta cel mai firesc lucru si iese din mine asa, ca si cum ar fi fost acolo din totdeauna , iar eu nu am cautat indelung, raspunsul cel mai potrivit. Si pana la urma ce ar trebui sa fac? Pana la urma ce ar trebui sa aleg? Ei sau tu? Fireste ar trebui sa te aleg pe tine, doar ca ce esti tu fara ei? Si atunci esti prins la mijloc. Bineinteles ca vrei sa risti si vrei cel mai mult.
Astazi mi-a spus: "Iti dau tot ce vrei, promit.Trebuie doar sa ceri." si ce om sanatos la cap, ar mai astepta asa cum o fac eu?
Ma gandesc mereu ca poate fi asa, "ca pe un fulg ce in mana il strangi si s-a topit" . Dar n-am ramas indiferenta si nici nu pot sa raman. Ma mai gandesc, si poate in curand o sa cer. Atunci o sa vedem.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu