Why, thank you.

Nu pot sa dorm si e ok, stiu ca e din cauza energizantului baut in dupamiaza asta. Nu stiu de ce am baut asa ceva.



Nu sunt sigura ca prietena cu care mi-am petrecut azi dupamiaza mai e intradevar prietena mea. Si asta se datoreaza faptului ca nu avem o legatura puternica iar atunci cand nu mai vorbim o perioada de timp, ma trezesc ca stau in fata ei ca in fata unei straine. Nu pot sa-i spun nimic din ce ar vrea sa auda si imbratisarile ei imi displac chiar daca am dormit in acelasi pat de atatea ori. Am nevoie de legaturi constante in viata mea. Sau poate ca nu-i asta, dar pur si simplu imi pierd interesul daca nu e alimentat, imi pierd capacitatea de a oferi afectiune si incredere unei persoane pe care nu o vad, nu o aud o perioda mai lunga de timp.

E straniu ca avut aceasi impresie si cu Ioana. Sau poate ca nu-i. Adevarul e ca de mult timp, nu mai simt ca ma pot deschide in fata ei. Stiu ca ma judeca. Iar asta e atat de dureros, dar numai pentru mine. Cel putin aparent.

Uneori am presentimente groaznice, uneori e doar frica.

Conflictele...le urasc! Cand incepe o cearta cineva se simte amenintat asa ca ataca pentru a se apara. De asta sunt certurile atat de groaznice. Oameni care tipa si se ranesc reciproc. E mai usor sa te certi decat sa discuti. Sa vorbesti despre ce simti, si sa fi sincer poate fi incredibil de solicitant, pentru ca nu suntem invatati sa recunoastem ca suntem gelosi de exemplu. Pentru ca ne e frica sa ne aratam adevaratele nevoi. E greu sa discuti cand esti nemultumit si frustrat.

You can complain because roses have thorns, or you can
rejoice because thorns have roses.

Ce credeti ca fac eu?