Cea mai frumoasa parte din mine ..

    A mai trecut o zi fara sa-mi rezolv intr-un mod sau altul marea problema . S-ar parea ca destinul amana clipa .Nu stiu .
    Am fost la biblioteca si am stat cateva momente in curtea interioara sa-mi rasfoiesc cartile, sa ascult repetitia ce se auzea de la filarmonica, sa ma bucur de cornul cu ciocolata si acel capucino de la automat .
    In astfel de momente am o senzatie ciudata, de parca as fi incompleta si ma agat cu disperare de orice ma face sa ma simt mai bine .
    Sunt mai bine, simt asta, dar mi-e greu sa-mi infrunt gandurile si sa nu-mi permit sa descoper ce se ascunde acolo . Mi-ar putea clatina fragilul comfort pe care l-am creat atat de greu .
    In fata galeriei de arta era lume multa, lansarea unei noi expozitii . M-am strecurat cu greu printre oamenii aceia, gandindu-ma mai mult la modul in care sunt imbracata si la faptul ca am parul in dezordine .Erau frumosi, erau boemi, erau artisti .
   
   Doamne cat sunt de mica, cat sunt de neinsemnata azi si cat de mare pot fi maine.





Alexandrina Hristov - Printre flori
Asculta mai multe audio muzica
     

Cei mai dezinvolti – actorii!
Cu manecile suflecate
Cum stiu ei sa ne traiasca!
N-am vazut niciodata un sarut mai perfect
Ca al actorilor in actul trei,
Cind incep sentimentele sa se clarifice

Moartea lor pe scena e atat de naturala,
Incat, pe langa perfectiunea ei,
Cei de prin cimitire,
Mortii adevarati,
Morti tragic, odata pentru totdeauna,
Parca misca!

Iar noi, cei tepeni intr-o singura viata!
Nici macar pe-asta n-o stim trai.
Vorbim anapoda sau tacem ani in sir,
Penibil si inestetic
Si nu stim unde dracu sa ne tinem mainile.

Actorii, Marin Sorescu