Calc pe un pamant nesigur si asta in oricare directia as lua-o. Mi-au scapat lucrurile de sub control , si nu mi-e usor sa recunosc . Mi-e frica de mor .
Mi-e frica de ce se va intampla cu mine .
La 16 ani nu mi-ar fi fost frica , as fi luat lumea in piept cu 5 lei in buzunar si haine de schimb . Timpul mi-a demonstrat ca sunt naiva si am devenit lasa . Acum ma intreb unde o sa dorm , ce o sa mananc si mai ales cine va ramane acolo pentru mine. Ma astept sa mi se intoarca spate dupa spate asa cum merit .
Daca as avea bani m-as urca intr-un avion si as pleca departe , undeva unde lumea oricum e saraca , unde nimeni nu ma stie , undeva unde sa ma judece strainii si nu cei la care tin . As ramane acolo si as munci pentru mancare si adopost . Daca nu , nu as manca si nu as dormi si stiu sigur ca tot nu ar durea atat de tare precum m-ar durea sa ma strecor printre certuri si insulte , printre priviri taioase si lacrimi de dezamagire .
Nu pot sa-mi asum asta , o sa ma calce in picioare si eu o sa ma dizolv .
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu