Sunt obosita . Si dezamagita . Am venit pe jos din centru ca sa mai economisesc niste bani si sa-mi mai pun in ordine gandurile .
Acum ar trebui sa fiu in Cluj departe de toate nimicurile astea si de ei .. cei care reusesc doar sa ma incapaciteze . Vreau sa fiu eu , fara sa trebuiasca sa mint . Vreau sa scap . Pare ca sunt condamnata la o viata de ..vise neimplinite .
Imi aduc aminte cand am citit ziarul acela cu mami pe prima pagina ..sa fi avut vreo 10 ani ? Titlul .."Drama sau comedie ?" Nu stiu . Acolo nu am sa ajung niciodata . Ranile astea ar trebui sa nu ma doara . A trecut atata timp ...
O data sau certat atat de tare incat au rasturnat un dulap si era sa cada pe mine .M-am ascuns sub scara si am plans , am adormit acolo de frica .Imi era frig in pocioarele goale si imi puneam mainile pe obrajii fierbinti apoi pe ele . In gand imi spuneam povesti inventate de mine . Imi pare rau ca nu a fost altfel . Mi-as fi dorit ..dar e prea tarziu sa ma gandesc la asta . Copilul e neptincios .
Acum am aproape 20 de ani ..si nu cred ca am fost capabila sa iert prea multe .Ma simt la fel de neputincioasa .
Stiu macar ca nu sunt singura ...si asta nu e putin !
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu